Costume populare din nordul judeţului Mehedinţi

Costume populare din nordul judeţului Mehedinţi


Costumul popular aparţine unui domeniu de mare complexitate al artei populare româneşti. Prin rolul ce-l deţine îmbrăcămintea în existenţa omului, costumul popular reprezintă un document de viaţă ; descifrarea şi analiza elementelor din care se compune, fiind în măsură să elucideze importante probleme de etnogeneză. Despre portul popular românesc din trecut avem puţine documente istorice, iar din materialul real, care ne-ar putea ajuta în munca de urmărire a etapelor de dezvoltare, prin care a trecut costumul ţărănesc, nu s-au păstrat decât puţin din secolul al XVIII-lea şi ceva mai mult din secolul al XIX-lea. Astfel ne lipseşte veriga de legătură între multe secole din trecut, ceea ce face mai anevoios studiul portului popular sub aspect istoric. Totuşi, ne sunt de mare folos unele vestigii arheologice scoase la lumină pe teritoriul ţării noastre, cum sunt unele reprezentări figurative (figurinele din epoca bronzului descoperite la Cârna — Oltenia) monumente funerare etc. Cele mai preţioase documente însă pentru portul popular românesc sunt monumentele romane : ,,Trophaeum Traiani” de la Adamclisi, din Dobrogea şi ,,Columna lui Traian” din Roma. Imaginile, care reprezintă poporul dac, de pe aceste monumente, ne arată îmbrăcămintea femeilor şi s. bărbaţilor în care descoperim elemente identice, păstrate până astăzi în costumul popular românesc. Cercetările arheologice îndreptate înspre cultura epocii feudale au scos la iveală câteva fragmente de ţesături, dintre care broderiile din secolele al XV-lea şi al XVI-lea găsite la Suceava, ne arată modul de ornamentare a cămăşii, cu puncte de cusătură şi motive identice cu cele găsite şi astăzi în ornamentica textilelor populare româneşti. Valoroase documente pentru studiul costumului sunt şi picturile murale ale ctitorilor din bisericile Olteniei şi Munteniei, unde numeroase chipuri de ţărani apar îmbrăcaţi în haine similare cu cele purtate astăzi. Urmează scrierile cronicarilor cu prezentări ale ocupaţiilor şi obiceiurilor, legate de îmbrăcăminte, diverse documente care ne semnalează date asupra unor sisteme tehnice sau materiale (ca pivele de dimie, torcătoriile, importurile de fire de cusut etc.), tranzacţii comerciale, foi de zestre, care toate ne oferă informări asupra istoricului portului popular. Preţioase documente constituie şi notele de drum ale călătorilor străini, care prin descrieri de detalii şi mai ales prin ilustraţii, ne ajută la identificarea, pe linie istorică, a unor piese de port. După cum am arătat aceste dovezi înşirate peste veacuri şi milenii — deşi cu mari goluri între ele — ne înlesnesc totuşi cunoaşterea elementelor de bază ale portului popular şi înţelegerea evoluţiei morfologice care a dat costumului forma sa de astăzi. Dar cea mai valoroasă sursă de informare o constituie materialul etnografic real păstrat în muzee şi, mai ales, pe care-1 găsim în cercetările pe teren. Prin analizarea formelor de port, ce apar într-o anumită zonă, prin analogiile cu variantele acestora din alte zone, raportate la formele tradiţionale, vom reuşi să stabilim caracterul specific al costumului ţărănesc, locul deţinut de acesta în viaţa poporului şi rolul pe care îl are în edificarea culturii şi artei noi. Costumul popular s-a dezvoltat odată cu istoria poporului român, fiind expresia tradiţiilor formate de-a lungul veacurilor. Legătura strânsă între îmbrăcăminte şi condiţiile de viaţă ale omului constituie una dintre caracteristicile fundamentale ale portului popular. Deşi portul românesc are o structură de bază unitară el a primit pe parcursul istoriei aspecte diverse de la o regiune la alta. In epoca fărâmiţării feudale, pe teritoriul României s-au desprins unităţi teritoriale, provincii istorice, cu viaţa lor economică şi politică distinctă şi cu arta lor proprie. Astfel s-au creat particularităţile regionale, condiţionate de un complex de împrejurări care au determinat şi stilul portului popular, legat de fiecare provincie în parte. Varietatea costumului popular din aceste zone distincte se înscrie însă în cadrul unei puternice unităţi ele fond, care este menţinută de structura unitară a costumului românesc, şi este prezentă în toate aspectele sale esenţiale şi anume :

1.    Intrebuinţarea ţesăturilor albe de cânepă, in, bumbac, lână, borangic, produse în gospodăria proprie, coloritul alb fiind specific costumului popular românesc.

2.    Unitatea de croială, care are ca lege ele bază tăietura în foi drepte (fără răscroituri). Respectându-se economia de material, printr-o perfectă raţionalizare se folosesc toate bucăţile rezultate din tăierea unei foi de ţesătură.

3.    Aceeaşi unitate se vădeşte şi prin aspectul esenţial al costumului popular : decorul. Ornamentica veştmintelor se caracterizează printr-o deosebită măsură şi pondere în compoziţia ornamentală, în dispoziţia motivelor decorative pe suprafaţa ornamentată, creatorul popular având o excepţională precizie în stabilirea unui perfect echilibru de valori.
În ornamentica costumului popular, decorul este plasat pe porţiunile vizibile şi nesupuse uzurii. Dispoziţia ornamentului urmează linia dreaptă – motivele ornamentale se înşiră într-o succesiune ritmică, în rânduri, care străbat — fie de la o margine la alta, fie pe suprafeţe delimitate — ţesătura pieselor de port. In unele cazuri şi la unele tipuri de costum , aceste rânduri de motive se unesc, formând un ornament compact, denumit „tablă” sau „blană” , cum avem numeroase exemple la costumul de Mehedinţi.  In arta populară, ornamentul este legat organic de forma şi volumul obiectului, determinat fiind şl de materia primă şi tehnica de executare a acestuia.

4.    Al patrulea element care determină unitatea costumului popular este coloritul, care se caracterizează prin prospeţime şi armonie. Alături de culoarea de bază albă specifică portului popular românesc, coloritul ele fond al unor piese de port, ca şi ornamentaţia sunt redate în culori primare : roşu, negru, galben, albastru sau verde, armonizate fiind numai prin tonuri majore.

Articol preluat din http://www.drobetaturnuseverin.net/portul-popular. Câteva imagini cu costume din Mehedinţi găsiţi la http://www.drobetaturnuseverin.net/modele-de-piese-din-costumul-popular-femeiesc

Multumim d-nei  Andrada Daciana pentru postarea  fotografiilor cu costume tradiţionale  http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:CostumeTraditionaleRomanesti_2b.JPG

Leave a Reply